Sunday, November 30, 2014

Fără speranță (partea nespalată)


        Cu fiecare persoană nouă cunoscută, descoperi un alt set de limitări. Nu ai să mai repeți scenariul cu toate că de fiecare dată te trezești pe același covor sau scaun (mult mai rău pe scaun). Ai  nevoie de cea dintâi, aproape la fel de mult ca de apă. Apa de după. Scaunele sunt la fel indiferent de locul în care te afli. În jurul lor gravitează un zgomot grețos bazat pe corzile vocale. Ocupă-te de ce ști mai bine. Fsss...pe scară, mai mult pe covor. Un covor găzduiește la fel de multă viață perisabilă. Destul cu asta!
             Pe unde dracu ești? La ora asta nu mai contează, și îți pare rău gândindu-te la toate cele ce vor aceiași soartă în viitor. Te-ai mutat din 'getto', dar ce folos? 
           Vechii stimuli sunt mereu necesari pentru a nu uita de ce îți vine să te dai cu capul de pereți. Reabilitare pentru tot ce n-a avut sorți de izbândă. Un pluton de execuție în sprijinul fiecărui tată căruia i s-a promis o sticlă după ceafă și un cuțit în spate. Pentru un salariu de căcat cu mai multe sticle-n cap? Abandon pentru fiecare film prost luat din damigeană și căutările nocturne, disperate după o cheie ce nu deschide o locuință. Un băileștean pus pe un scaun electric, improvizat în mod genial de niște țigani jegoși.
..................................................................................................................................................................
....................................................................................................... Nu e vorba despre ură. Momentele de satisfacție regăsite privind la fundul vocalistei de la Chaos Cult și flegme date pe RATB.

          Sunt așa pentru că d...  
              
      

Sunday, November 23, 2014

Degeaba


              O carte de vizită nu e cu mult mai diferită decât decât un pliant publicitar, cu toate că cei ce le înmânează se află de cele mai multe ori pe trepte sociale complet diferite. Cei din urmă, pe treptele de la metrou. Noi doi nu suntem cu mult mai diferiți, așa că dă-mi vreo 10. Poate o să colaborăm în viitorul apropiat. N-o să vezi o...făcând asta  vreodată. Nu contează.
        Nevoia de apartenență este cât se poate de firească, chiar dacă nu poate fi satisfăcută întotdeauna. Poate fi vorba despre oameni pe care îi admiri pentru tipul de activitate întreprins sau doar un simplu amestec de idei comune, ce pot duce la mai multe situații 'interesante'. Când aptitudinile de orice fel și arealul de origine nu prea te recomandă, înveți să te prefaci și să minți. Te prezinți ca o versiune a ta cu un set mult mai larg de cunoștințe și un simț al umorului dezvoltat (ce ai bă de ești așa?). Faptul că nu-ți permiți prea multe, va îngreuna situația chiar și cu 'interiorul estetic'.
              Ce zici? Și exteriorul lasă de dorit? Fără niște haine care să-ți ateste apartenență într-un mod nu foarte strident, șansele tale scad la mai puțin de 50%. Din momentul în care te-ai integrat cu succes, nu uita să nu te relaxezi. E periculos să fi cât mai mult tu însuți, mai ales dacă sunt fete sau femei în cadrul grupului. Ele au să observe cel mai ușor modificările în calitatea produsului. În situația în care ai apartenență la mai multe grupuri de persoane cu standarde diferite, evită sub orice preț să existe un contact între ele. În mod cert ai fi judecat în lipsă (ce probleme ai și tu). Dacă ai reușit să inițiezi o relație 'mai apropiată' cu o persoană ce a fost în grup de la bun început, există riscul să zbori instantaneu, în momentul în care aceasta se va rupe.
              În cazul în care un alt rău necesar a impus plecarea ta prin alte gropi, nu te așteptata să regăsești același context la întoarcere. O să ai noroc  dacă o să-și mai amintească de tine peste un an doi, tu fiind atunci la fel de relevant ca un hoit. Nu încerca să-i cumperi. Cojocare din Valea Roșie.
              Ai reușit să te infiltrezi? Felicitări! 
              N-ai reușit?  Mai bea o bere în frig și apă la bocanci. Oricum nu meriți mai mult de atât!



Stai să vezi cum e să urmezi pașii din obligații materiale.
   
  

               
             
           
           

Wednesday, November 19, 2014

415

         Basarabia pământ rusesc.
         Soarele nu s-a mai arătat pe aici de ceva vreme. Nu e ca și cum ar fi făcut vreo diferență, la fel de inutil precum încercarea de a trage o concluzie inteligentă din tot ce se vede scris. Ai observat că te trezești mereu cu același 'entuziasm', indiferent de ce ai făcut cu o seară înainte.
         Îți amintești de fericirea de a vedea că încă ninge și a doua zi? Apoi ai continuat cu după-amiezile de vineri și adrenalina mediul defect de acolo. Mai ia un pumn de fistic din sacul de la Lidl! Ce risipă de spațiu și buget ești...
         Cu timpul ai să uiți de vremea când nu era totul ambalat în plastic. În ceea ce privește fanteziile, ai ales chiar tu să le îmbraci în plastic (un tip anume). Uneori încerc să cred că acesta e un alt aspect pozitiv al evoluției, cu toate că oricum zilnic ne ascundem în spatele unor clișee de imagine. Acum găsește-ți și tu o gloată cu care să te asemeni (vezi să fie cu contract). Caută diferențele.
         Ce zici? Nu merge?
         E periculos să ai doruri în situația în care, toate condițiile de mediu te afundă în anonimat.     Îmi..................... precum zăpadă din decembrie 1999, cu toate că nu era.............. Nici......acum. Mereu găsești metode prin care să-ți faci rău singur, până când înveți să trișezi la o scară mai mare.
         Tu cât plătești pentru claustrofobia la stat?
      

Monday, November 17, 2014

Adaptare


             Viața unui om e ca o ciorbă. În fiecare zi o reîncălzești, până când într-un final se strică. Ce-ți mai place pieptul și copanele! Trecând peste comparația ridicolă, se poate observa că la nivelul interacțiunii umane, suntem tot mai puțin dispuși să acceptăm și defectele celor cu care interacționăm.
          Satisfacții imediate și prelungite cât mai mult posibil. "Profitul" este doar un sinonim bun pentru asta. Dincolo de tot ce-ți imaginezi...nu există decât asociați și parteneriate. Contractul cel mai sincer semnat vreodată a fost din ură. Multă ură pentru alte contracte în care s-a dovedit ca pachetul de servicii oferite, n-a fost dezirabil (toți pleacă la Barză). 
              Roboțeii urcă și coboară pe scara rulantă...să fi rebel în ziua de azi este aproape un lux, ce nu poate fi expus fără un set de accesorii. Lasă c-o să te potolească ei. Tu trebuie să aduci profit!
           Fă bani! Fă-ți o familie, copii sau un fă-te un infractor celebru,  nimănui n-o să-i ardă de alintări când o să te caci în găleata de la marginea patului.


 Am început să mă întreb de prea multe ori dacă  1/4 a fost noroc sau un ghinion jegos. Pace Mihai!

        

Tuesday, November 11, 2014

Zile fragmentate


             Impostor. Ești un impostor atâta vreme cât ai ajuns într-un anumit cerc social, prin intermediul unui plan. La sfârșitul zilei, nu au ars cu tine o cutie cu vopsea pentru a vă încălzi.
                    Săracule! Acum nici planuri nu-ți mai permiți să faci. Dai o flegmă pe steaua lui Amza de la Unirii, și te întorci peste noapte în Drumul Taberei. Condamnat la ...............................................
.................................................................................................................. prea multe.
                   Aliosha ne-a zis să mai lăsăm depresia pentru că suntem tineri...în fine. Sunt un impostor!
                 Oare despre ce discută ceilalți, și tu de ce n-o faci...nu-mi pasă! Realizezi că s-a dus de mult pe pulă tot ce ținea de copilărie, când toți cei de-o seamă cu tine vorbesc cu seriozitate despre opțiuni politice și procese electorale. Tu tot n-o să-ți permiți prea multe!
                - Ooo tu crudă haladire, de ce mi-i iei pe toți la tine? Spune-mi te rog!
                 -Nu ești bagabont!                      
               Nimeni pe lume cu tot GFS-ul ăla alt tău. Îi vezi că sunt mai tâmpiți decât tine, cu toate astea tot tu ești cel înapoiat și competent doar în a da cu mătura. Iar îți faci speranțe ?
                  Ai înghețat ca dracu undeva pe niște trepte din fața gării, și tu te gândești la momentul când o să ............................................................................................................................................
............................................................................................................
                  Huaaă inutilule ce ești! O să ai noroc dacă...în fine. Nu vreau să te mai bag în sperieți.
                  Parcă era mai fain atunci când creierul nu-și deschisese non-stop. Nu e marfă frate!

                  Frecvențe Diferite. La fel de inutili ca în 2010.
        
                


Thursday, November 6, 2014

Fara speranta ( partea matiii )

La fel cum am o piesa in minte, am acest articol in suflet, undeva de cand n-am mai scris pe aici si acest articol incearca sa scape din interiorul meu la fel cum incercam sa scap si eu din  gratiile fumurii a unei olteniei inghetate si de mult robotizate. Lipsa si lipsuri m-au impins fara vointa aici. Aici la voi, in lumea voastra lipsita de vitaminte dar plina de fier. Fier si relatiii artificiale de la mancare cand ne mancam unii pe altii dar material de fast-food totusi multi suntem in incercarea de a scapa de eticheta 'nimeni pe lume'.
 Pana la prima rata care ma impinge-n zorii calculelor unei zilei de luni. Du-ma la munca sa dau o duma mai buna in fata sefului coleg ce linge mai bine. Dar vezi tu.. Cui p**la mea ii mai pasa cand vrajesti un vrej inconjurat in jurul proprii vieti invartindu-te-n cerc pana ramai fara niciun scop. As vrea sa renunt, sa uit de ce scriu aici. Cand intr-un contact c-o realitate mai putin sumbra decat amestecul chimicalelor mai poate sa inteleaga. Intelege ce poti, eu doar incerc sa traiesc. Muie tie speranta de plastic